Ipsos Global Trends 2020: cel mai mare studiu global de trenduri, acum și în România
La începutul lunii aprilie am lansat în România rezultatele studiului Ipsos Global Trends 2020. Studiul include informații extensive pentru țara noastră, ceea ce permite atât o privire detaliată asupra atitudinilor, valorilor și percepțiilor cetățenilor români, cât și o comparație cu toate celelalte țări participante la studiu.
Studiul Ipsos Global Trends se desfășoară o dată la trei ani pe bază de subscripție liberă a ‘țărilor Ipsos’. Numărul de țări participante a crescut constant de la 20 - în prima ediție din 2014, la 23 de țări în 2017, respectiv 33 de țări în 2020. Țările acoperite de ultima ediție reprezintă un PIB cumulat si o populație totală impresionante. Toate continentele sunt reprezentate: 6 țări în America de Sud, 7 țări asiatice (printre care China și India), 9 țări din Europa de Vest și 5 țări din Europa de Est, apoi SUA, Canada, Rusia, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud etc.
Dacă tematica studiului Ipsos Global Trends în 2020 este Understanding Complexity, în 2014, la prima ediție, ea s-a centrat în jurul ideii Navigating the New. Principalele trenduri mari identificate nu s-au schimbat foarte mult de atunci – vorbeam tot despre schimbările climatice, tehnologie, data privacy, sănătate, inegalități. Ce s-a schimbat sunt doua lucruri: magnitudinea percepției publice și importanța acestor trenduri, pe de o parte, și respectiv semnalele, manifestările trendurilor la nivel micro, concret - personal, comunitar și social, pe de altă parte. Două dintre cele mai importante exemple aici sunt trendurile legate de sănătate și de relația cu tehnologia.

Ediția din 2020 a studiului Ipsos Global Trends s-a bazat pe un model teoretic al schimbării, pe care cercetarea l-a validat.
Acest model recunoaște rolul buclelor de feedback în înțelegerea lumii noastre. Forțele macro influențează trendurile și semnalele în mod direct – săgețile din partea de sus a diagramei arată direcții posibile ale schimbării.

Modelul are trei componente, detaliate pe scurt mai jos:
- FORȚELE MACRO: Modelul identifică 6 forțe - dinamismul populației, creșterea inegalității sociale, tensiunile geopolitice, planeta fragilă, punctele de inflexiune a tehnologiei și lumea informațiilor. Poate pentru prima dată în istorie, acum noi formăm aceste forțe tot atât de mult pe cât ne modelează ele pe noi.
- SEMNALELE: La celalalt capăt al scalei, semnalele sunt expresii localizate și pe termen scurt. Semnalele pot apărea într-o singură țară, o comunitate sau un grup de țări, și vor varia în funcție de specificul cultural și de puterea sa de manifestare.
- TRENDURILE: Între forțele macro și semnale se află trendurile, care sunt, practic, în centrul studiului nostru. Ele reprezintă atitudinile culturale și valorile care rezultă din interacțiunea dintre oameni și lume. Trendurile pot apărea, pot intra în cultura de masă și apoi pot dispărea ca răspuns al forțelor macro și semnalelor.
Studiul, deși bazat pe un model teoretic general, a devenit global prin țările care au participat la el. Așadar, nu vorbim de un global abstract, ci de un global construit din suma specificităților locale. Faptul că cele 6 forțe macro identificate de noi și cele 36 de valori sunt reprezentate, prin semnale diferite, în toate țările investigate, arată că este în continuare de actualitate să vorbim despre lucruri pe care oamenii le simt la fel, le fac la fel. Dacă pandemia e globală, de ce nu ar ramâne la fel de relevant globale și valorile care ne leagă?
Privind la trendurile rezultate, la prima vedere vedem o lume dominată de conflicte de putere, mișcări populiste, schimbări climatice și ascendența tehnologiei. La polul opus, la nivel micro, vedem o creștere a satisfacției cu nivelul de trai și o ușoară îmbunătățire a auto-împlinirii personale a cetățenilor lumii.
Suntem martorii unui număr în creștere a oamenilor îngrijorați de faptul că tehnologia le influențează prea mult viețile, dar și a unei proporții mari a celor care spun că avem nevoie de tehnologie pentru a răspunde provocărilor prezentului. Și din acest motiv, ediția din acest an a Ipsos Global Trends se numește Understanding Complexity.
Rezultatele pentru România ne includ într-o clasă de țări cu un profil particular, însă nu ne singularizează atât de mult față de alte țări.

Suntem mai aplecați spre autoritate și populism, înspre auto-medicație și încrederea în tehnologie însă, pe de altă parte, suntem mai optimiști în ceea ce privește găsirea leacului pentru orice boala (si, implicit, pentru cea care ne afectează acum), credem în ‘Carpe Diem’ și tindem spre individualism.
Mai multe detalii despre studiul global sunt disponibile aici, iar rezultatele pentru România pot fi oferite în diverse pachete avantajoase, în funcție de nevoia fiecărui client. Detalii despre ofertă sunt incluse în documentul atașat.