Studiu Ipsos de Ziua Pământului 2024: în timp ce criza climatică se agravează, interesul public față de problema încălzirii globale scade.

Principalele rezultate ale studiului:

• La nivel global, convingerea că viitoarele generații vor fi dezamăgite dacă nu se iau măsuri împotriva schimbărilor climatice a scăzut cu 13 puncte procentuale (pp) față de 2021
• În România, doar o treime dintre oameni văd guvernul ca fiind responsabil pentru combaterea schimbărilor climatice, un procent mult sub media mondială (60%). Implicit, românii se așteaptă ca brandurile să se comporte într-un mod responsabil în ceea ce privește mediul (40%).
• La nivel global, bărbații tineri (milenialii și Generația Z) sunt mai pesimiști în privința crizei climatice prin comparaţie cu femeile și bărbații mai în vârstă. O treime dintre bărbații milenialii și din Gen Z cred că este prea târziu pentru a mai face ceva.
• În cele mai multe dintre cele 33 de țări incluse în studiu cetăţenii consideră că statele dezvoltate ar trebui să contribuie mai intens la această luptă, iar România nu face excepție.
• Atât la nivel global, cât și în România, majoritatea oamenilor doresc să contribuie la combaterea efectelor schimbărilor climatice, dar nu știu cum să o facă. Ei supraestimează importanța reciclării și subestimează impactul gesturilor mai radicale, precum renunțarea la autoturism sau adoptarea unei alimentații vegetariene.

Realitatea actuală, în comparaţie cu așteptările românilor și costurile asociate

Doar 1 din 10 români consideră că ţara noastră poate reprezenta un exemplu în combaterea schimbărilor climatice, în comparație cu 3 din 10 care au această opinie despre țara lor, la nivel global. Aproape 60% dintre conaţionalii noştri, în special cei din Generația X, sunt de părere că România nu și-a dovedit încă abilitatea de a fi un lider mondial în acest domeniu. Tot atâți români - 6 din 10 - susțin că țara noastră ar trebui să joace un rol mai activ în această luptă. Această convingere este și mai puternică în rândul tinerilor din Generația Z.

39% dintre respondenții la nivel global consideră că efectele schimbărilor climatice vor avea un cost mai mare decât implementarea măsurilor de combatere a acestora, faţă de 30% dintre români.

Companiile, guvernele și persoanele fizice au, împreună, un rol de jucat în lupta împotriva schimbărilor climatice

Percepția că inacțiunea în fața schimbărilor climatice va aduce deziluzie generațiilor viitoare a înregistrat un declin de 13 puncte procentuale la nivel global, comparativ cu 2021.

În timp ce majoritatea respondenților din 28 dintre cele 33 de țări incluse în studiu consideră că guvernele și companiile au un rol esențial în combaterea crizei climatice, doar 33% dintre români responsabilizează guvernul în acest sens.

Majoritatea populației din cele 33 de țări investigate recunoaște responsabilitatea individuală în combaterea schimbărilor climatice, iar România nu face excepție, această opinie fiind exprimată de unu din doi români (55%, faţă de 63% media globală) și în special tinerii din generația Z (74%).

Dezamăgirea bărbaților din Generația Z și mileniali față de eforturile de combatere a schimbărilor climatice

La nivel global, unu din trei bărbați tineri se simte neputincios în fața acestei probleme. Mai mult, 32% dintre bărbații mileniali și 30% dintre cei din Generația Z sunt de părere că schimbările climatice sunt dincolo de controlul nostru și că este prea târziu pentru a face ceva în această privință.

Aceste perspective sunt întărite de faptul că proporții similare de bărbați tineri cred că nu are rost să își schimbe comportamentul personal în încercarea de a combate schimbările climatice, deoarece consideră că acest lucru nu va face nici o diferență. 32% dintre bărbații din Generația Z (+3 pp în România) și 31% dintre cei din generația Millennials (-3 pp în România) sunt de această părere.

Încă o data, românii - în special cei din Generația Z și milenialii - sunt înclinați să pună problema schimbărilor climatice pe plan secundar. Ei consideră că dificultățile financiare actuale nu permit o preocupare adecvată pentru această problemă; 39% din fiecare generație împărtășesc această perspectivă (cu 7 pp mai puţin pentru Generația Z, respectiv cu 4 pp mai puţin pentru Millenials, la nivel global). De asemenea, mai puțini români (doar 20%, comparativ cu 30% la nivel global) sunt dispuși să suporte taxe suplimentare din veniturile lor pentru a contribui la prevenirea schimbărilor climatice.

Se așteaptă ca țările dezvoltate să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice, dar este nevoie de o colaborare globală

Majoritatea populației globale investigate este de părere că țările dezvoltate, care au contribuit semnificativ la criza climatică prin emisiile mari de carbon, ar trebui să suporte costurile mai mari ale soluționării acestei probleme. Deloc surprinzător, în țările cu emisii istoric ridicate, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Canada, Germania și Franța, acest punct de vedere este îmbrățișat într-o masură mai redusă.

În medie la nivel global, 63% dintre respondenți (respectiv cu 3pp mai puţin în România) cred că țările dezvoltate ar trebui să plătească mai mult pentru a rezolva problema schimbărilor climatice. În contrast, în Franța, Germania, Marea Britanie, SUA și Canada, această cifră este semnificativ mai mică, variind între 47% și 54%.

Șapte din zece persoane la nivel global consideră că țările dezvoltate ar trebui să intensifice eforturile în lupta împotriva schimbărilor climatice. În România, această opinie este la fel de răspândită (67%). Se observă o înclinare particulară a celor din Generația X (78%) și a Baby Boomers (75%) de a susține că țările dezvoltate ar trebui să întreprindă acțiuni mai hotărâte.

Doar 1 din 2 cetăţeni (46% la nivel global, respectiv 48% în România) consideră că țările dezvoltate se ridică în prezent la înălțimea așteptărilor și reprezintă un model de urmat în combaterea schimbărilor climatice.

Oamenii nu știu ce acțiuni individuale au cel mai mare impact

S-a considerat mult timp că gesturi simple precum reciclarea sticlelor de plastic pot avea un impact semnificativ în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, o serie de studii academice și reportaje recente, care pun la îndoială eficacitatea acestor obiceiuri, par să fi modificat această percepție.

În 2022, o medie de 51% din populația din 31 de țări considera reciclarea ca fiind una dintre cele mai eficiente metode prin care gospodăriile pot contribui la reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Totuși, această convingere a scăzut semnificativ până în 2023, ajungând la 33% și a rămas relativ stabilă și în 2024, cu o valoare de 34%.

De remarcat este faptul că, în România, ponderea celor care consideră reciclarea ca fiind soluția principală în prezent este cu 7 pp mai mare decât media globală. Percepția este mai puternică în rândul populației mai în vârstă, atingând un apogeu în rândul generației Baby Boomers, unde jumătate dintre respondenţi consideră reciclarea ca fiind una din cele mai importante soluții.

Tranziția către energia regenerabilă este văzută în prezent la nivel global ca fiind soluția principală pentru combaterea schimbărilor climatice, fiind identificată ca atare de 38% dintre respondenți, pe plan mondial. În România, această convingere este la fel de puternică, 41% dintre români subliniind importanța energiei regenerabile în această luptă.

Este clar că, deși orice efort de a adopta comportamente sustenabile este lăudabil, guvernele și companiile trebuie să facă mai mult pentru a comunica care dintre aceste acțiuni va avea cu adevărat cel mai mare impact în diminuarea emisiilor.

Temerile legate de costul vieții în țările dezvoltate ar putea împiedica tranziția către energiile regenerabile

În timp ce mulți consideră că este important să se renunțe la combustibilii fosili pentru a combate criza climatică, în unele țări există îngrijorări mai largi care ar putea încetini schimbarea. Astfel, în medie, doi din trei cetăţeni la nivel global consideră că trecerea la energia regenerabilă va avea un impact pozitiv asupra calității aerului (65%), asupra naturii și combaterii schimbărilor climatice (63%, fiecare). 
Este important de menționat însă că aceste statistici globale maschează variații semnificative în atitudinile la nivel național. În România, aceste ponderi sunt în linie cu media globală.

În ciuda scăderii ratelor inflației în cea mai mare parte a lumii, pentru mulți - în special în Europa și America de Nord - există convingerea că tranziția de la combustibilii fosili la surse de energie regenerabilă vine cu o lovitură pentru portofelul lor.

La nivel global, 29% dintre respondenți consideră că trecerea la energia regenerabilă va avea un impact negativ asupra costului vieții. Această îngrijorare este deosebit de mare în Germania (47%) și Canada (42%). În România această percepție se situează sub media globală cu 5 pp. 
Populația din țările mai dezvoltate este mai predispusă, astfel, să considere într-o mai mare măsură aspectele negative pe care le-ar aduce tranziția către energia regenerabilă.

Accesați raportul complet

Despre studiu

Studiul Ipsos s-a desfășurat sub forma interviurilor online în 33 de țări, în perioada 26 ianuarie - 9 februarie 2024. Au fost intervievați în total 24.290 adulţi, dintre care 500 în România. Adulții intervievați au vârste cuprinse între 18-74 de ani în Canada, Irlanda, Malaezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Turcia și Statele Unite; 20-74 de ani in Thailanda; 21-74 în Singapore şi Indonezia, respectiv 16-74 în toate celelalte țări, inclusiv România. 
Diferențele sunt exprimate în mărime absolută, sub forma punctelor procentuale (pp). De exemplu, diferenţa de la 65% la 70% reprezintă 5 pp.