Jumătate dintre români fac cadou mai departe darurile de Crăciun care nu le plac

În ciuda incertitudinilor de tot felul, românii așteaptă bucuroși sărbătorile

Starea de spirit la finalul lui 2022 poate fi rezumată în două cuvinte: anxietate și anticipare. Consumatorii au temeri justificate față de incertitudinile sociale, economice și geo-politice din jurul lor. Pe de altă parte, se bucură de sărbători fără restricții anti-COVID și anticipează cu bucurie momentele de sărbătoare alături de cei dragi.
În rândul celor 12 țări analizate, 34% dintre respondenți spun că abia așteaptă să se bucure de Sărbătorile de iarnă, comparativ cu 39% dintre români, chiar dacă o treime dintre aceștia (30% față de 26% global) spun că bugetul alocat cumpărării de cadouri va crește - nu pentru că vor fi mai generoși, ci din cauza inflației.

Răspunsurile la întrebarea deschisă în chestionar ‘Cu ce stare de spirit așteptati Crăciunul?’ arată un mix de sentimente, o ambivalență cu care consumatorii privesc înspre sărbători:

‘Sunt nerăbdător, abia aștept să vină!’
‘Înfrigurat și sărac.’
‘Încântat si îngrozit în acelasi timp din punct de vedere financiar.’
‘Melancolică. Mă gândesc cu tristețe și nostalgie la cât de frumoase erau sărbătorile cu părinții și bunicii mei, ce ierni cu zăpezi mari erau și ce tradiții frumoase, care s-au pierdut. Nu avem bunici la țară, muncim prea mult, ne preocupă prea mult traiul de pe o zi pe alta, nu ne mai bucurăm de nimic.’

Inflația influențează comportamentul cumpărătorilor și chiar unele tradiții

Nu este surprinzător, așadar, să vedem că 87% dintre cetățenii celor 12 țări se simt stresați de prețurile în creștere și 55% în medie sunt chiar mai stresați decât anul trecut. Cuvântul inflație este pe buzele tuturor (în top 3 căutări pe Google în România anul acesta), și impactează toate zonele sociale. Consecința asupra cheltuielilor de sărbători - și chiar asupra unor tradiții - este imediată: 62% dintre români (față de 47% global) văd o influență asupra cumpărăturilor de Crăciun și 56% dintre români (față de 43% global) asupra modului în care vor sărbători și se vor simți la acest sfârșit de an.

Pentru a compensa prețurile ridicate, consumatorii din toate regiunile spun că își vor ajusta bugetele privitoare la decorațiunile de Craciun, mâncarea și băutura cumpărate pentru această ocazie, cadourile și chiar donațiile pentru cei defavorizați. Peste 50% dintre români vor căuta cele mai bune prețuri și promoții în acest sezon.

Mulți consumatori plănuiesc să cumpere din magazinele fizice, dar nu orice produse

O data cu cvasi-sfârșitul erei COVID, nu e nicio surpriză să vedem din ce în ce mai mulți consumatori care abia așteaptă să cumpere și să petreacă de sărbători, ca în vremurile bune. Din cele 12 țări investigate, 23% dintre cetățeni spun că plănuiesc să cumpere mai mult din magazinele fizice, față de 17% care intenționează să cumpere mai puțin din aceste magazine. România păstrează aceeași proporție, însă cea mai mare creștere a intenției de revenire în magazine se înregistrează în rândul cumpărătorilor cu vârste cuprinse între 25-34 ani.

Deși ultimii 3 ani au coborât foarte mult barierele consumatorilor față de cumpărăturile online, mulți oameni spun că altfel se simte magia Sărbătorilor în magazine. Suntem un popor latin, gregar, sensorial și deprivat în ultimii doi ani de Sărbători de iureșul și oboseala cumpărăturilor de care, deși le criticăm, nu ne putem lipsi.

comentează Alina Stepan, CEO Ipsos România.

Cadouri precum experiențele (ex. bilete la evenimente, cursuri etc.), produsele electronice, cărțile, jucăriile și altele sunt mai probabil să fie cumpărate online de către români. În același timp, produsele cu care consumatorii intră în interacțiune mai direct, mai personal (alimentele și băuturile, produsele de îmbrăcăminte și încălțăminte, bijuteriile) sunt cumpărate într-o pondere mai mare din magazinele fizice.

În sezonul iarnă 2022, sunt șanse mari ca românii să primească în dar, în principal, produse de îmbrăcăminte, încălțăminte și bijuterii (56%), produse de îngrijire personală și parfumerie (35%) sau cadouri pentru casă (33%).

De fapt, ce își doresc românii să primească în dar?

Și ce fac cu cadourile care nu le plac?

Ce aleg consumatorii să facă dacă primesc un cadou care nu le place variază foarte mult de la o țară la alta. Majoritatea oamenilor îl vor păstra oricum, în special în Filipine (70%), România (49%), Italia (42%), Chile (41%), Brazilia (39%). Unele țări îl vor da mai departe, în special România (49%), Singapore (45%), Marea Britanie (32%), Australia (31%) sau chiar mai generoase îl vor dona, precum cei din Singapore (35%) și Marea Britanie (28%). În Franța și Germania, consumatorii sunt mai predispuși să o vândă (25%, respectiv 22%).

Suntem o cultură foarte pragmatică, și nu foarte bogată, așa că un dar nefericit, făcut mai departe cadou, ne rezolvă multe probleme. Nu ne chinuim prea mult sa le vindem – ce e drept, în afara unor grupuri pe facebook, nu avem o piață a trocului dezvoltată în România – sau să le schimbăm. Schimbatul cadoului, ca și datul înapoi celui de la care l-am primit, par a fi acțiuni tabu, căci presupun o onestitate dureroasă față de rude și prieteni și riscul de a răni pe cineva emoțional. Și cum putem face asta cand una dintre vorbele care circulă pe buzele tuturor în perioada Sărbătorilor este ‘De Crăciun fii mai bun!‘?

explică Alina Stepan.

Optimismul câștigă întotdeauna?

În ciuda stresului global, consumatorii sunt încă (în mare parte) optimiști cu privire la sezonul sărbătorilor. Pentru mărcile și comercianții cu amănuntul, acest lucru înseamnă mai multe oportunități de a-i ajuta pe cumpărători să intre în spiritul sărbătorilor, oferind mai multă valoare și oferte mai bune.

Despre studiu

Sondaj Ipsos realizat în 12 țări, între 10-14 noiembrie 2022, în rândul a 10.000 de respondenți din Australia, Brazilia, Chile, Franța, Germania, Italia, România, Spania, Singapore, Filipine, Marea Britanie și SUA, prin intermediul platformei de sondaj online Ipsos.Digital.
În România au fost intervievate 800 de persoane cu acces la Internet și vârsta cuprinsă între 18-75 de ani, din toate zonele țării.