Spre deosebire de români, francezii sunt printre națiunile cel mai puțin entuziasmate de Jocurile de la Paris din 2024

Ipsos, una dintre cele mai importante companii de cercetare de piață din lume, a realizat un sondaj global în 33 de țări cu privire la atitudinea față de Jocurile de la Paris din 2024. Acestea sunt principalele concluzii:

• Interesul pentru ediția de la Paris este mai mare faţă de cea precedentă, de la Tokyo. Cu o singură excepție, în toate țările care au fost incluse în ambele sondaje Ipsos din 2021, respectiv 2024, oamenii sunt mai interesați de actuala ediție decât de evenimentul din capitala niponă. Turcia este singura țară unde interesul a rămas la o valoare constantă (56%). La un nivel similar cu media globală, 60% dintre români sunt interesați de Jocurile de la Paris din această vară. Deși se declară mai puțin motivați de competiția sportivă globală să facă sport (54%), tinerii români din generația Z se arată interesați de acest eveniment (68%).

• Cel mai mare nivel de interes pentru evenimentul sportiv internațional de la Paris este înregistrat în Asia: China (86%), Thailanda (77%), Indonezia (75%) și Filipine (72%). Nivelul mediu de interes pe plan global este de 57%. În mod surprinzător, în țara gazdă, Franța, doar 46% dintre cei intervievați sunt interesați de Jocurile de la Paris, deși există un progres substanțial de la ediția trecută, când acest procent se situa la 32%.
• Fotbalul este cel mai apreciat sport al ediției din 2024, însă nu și în România, unde gimnastica este sportul olimpic preferat de 45% dintre respondenţi. Pe locul al doilea în preferințele românilor se află tenisul, cu 31%, iar pe ultima poziție a podiumului se clasează atletismul, cu 28%. Deși poate nu este văzut ca un sport olimpic, fotbalul este preferat de 28% dintre respondenții la nivel global. Acesta este mai popular decât atletismul, care este preferat de 26% dintre participanţii la studiu, sau gimnastica (20%). La nivel mondial, bărbații sunt mai interesați de fotbal, în timp ce femeile preferă gimnastica.
• Evenimentul sportiv mondial de la Paris este perceput ca având un efect pozitiv și unificator. Trei din patru persoane spun că acesta reprezintă o oportunitate importantă pentru ca lumea să se unească (75%), ca oamenii din aceeaşi țară să fie uniți (72%) sau să fie mândri de țara lor (78%). Românii împărtășesc aceleași sentimente ca și respondenții pe plan global. În țara noastră însă, diferența de opinie între generații este evidentă, reprezentanții generației Baby Boomer fiind de acord cu aceste afirmații într-o măsură mult mai mare. Doar 56% dintre românii din generația Z sunt de părere că Jocurile de la Paris ne unesc țara.
• Războiul și crizele economice nu ar trebui să influențeze desfășurarea Jocurilor. 7 din 10 respondenţi din țările incluse in studiu spun că povestea competiției sportive globale trebuie să continue, în ciuda situației economiei mondiale și a războaielor, iar tot atâţia consideră că problemele climatice nu ar trebui să oprească ediția din 2024. În România procentul este chiar mai ridicat (83% pentru fiecare din cele două afirmații).
• Competiția sportivă este văzută mai degrabă ca un model pentru generațiile viitoare, decât pentru oamenii de astăzi. Opt din zece participanți la studiu spun că evenimentul ce cuprinde marile competiții sportive ale lumii inspiră generația de mâine să facă sport. Cu toate acestea, doar 55% spun că Jocurile îi inspiră să participe ei înșiși la o activitate sportivă. În România, unde studiile arată că numărul celor care practică o activitate sportivă este foarte mic, există diferențe extinse între generații. 72% dintre cei din generația X sunt motivați de Jocuri să facă sport, faţă de doar 54% dintre cei din generația Z. Este totuşi o pondere importantă, influențată cel mai probabil de interesul crescut al GenZ pentru teme precum sănătate, fitness și stare de bine.

Despre studiu

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în 33 de țări, în perioada 24 mai - 7 iunie 2024, în rândul a 24.531 adulți. Eșantionul constă din aproximativ 1.000 de respondenţi în Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Spania și SUA, respectiv 500 respondenţi în Africa de Sud, Argentina, Belgia, Coreea de Sud, Chile, Columbia, Filipine, Indonezia, Irlanda, Malaezia, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, România, Singapore, Suedia, Thailanda, Turcia și Ungaria. Eșantionul din India constă din aproximativ 2.200 de respondenţi, dintre care aproximativ 1.800 au fost intervievați față în față și 400 au fost intervievați online. 
Media celor 33 de țări reflectă rezultatul mediu pentru toate țările unde a fost realizat sondajul. Nu a fost ajustată la dimensiunea populației fiecărei țări și nu intenționează să sugereze un rezultat total.