Predicţii pentru 2026. Ce așteaptă românii de la anul care a început.

Principalele concluzii (global vs România):

• 66% dintre respondenții la nivel global sunt de acord că 2025 a fost un an prost pentru țara lor. În România, 79% dintre cei intervievați cred acest lucru.
• 50% afirmă că 2025 a fost un an prost pentru ei și familia lor (relativ la același nivel cu românii - 53%).
• 71% cred că 2026 va fi un an mai bun decât 2025 (similar cu procentul de 70% în România).
• 49% pe plan global, respectiv 48% în România, consideră că economia globală va fi mai puternică în 2026.
• 48% cred că țara lor va fi în recesiune în 2026. În România, două treimi (63%) consideră probabil acest scenariu.
• 59% cred că vor exista proteste împotriva modului în care este condusă țara lor. Două treimi dintre români (67%) împărtășesc această opinie.
• 82% planifică să petreacă mai mult timp cu familia și prietenii în 2026. În ţara noastră, procentul ajunge la 91% (printre cele mai mari la nivel global).
• 59% dintre respondenți intenționează să urmărească Campionatul Mondial de Fotbal din 2026. Românii sunt mult mai atrași de acest eveniment sportiv (72%).
• Doar 37% pe plan global, respectiv 29% în România, intenționează să petreacă mai puțin timp pe rețelele de socializare.

Retrospectiva anului 2025

La nivel global, două din trei persoane (66%, în medie) cred că 2025 a fost un an prost pentru țara lor. După un an plin de tulburări politice, 85% dintre francezi susţin că anul care a trecut a fost un an prost - cel mai mare procent la nivelul celor 30 de țări monitorizate. România (79%) ocupă al patrulea loc la nivel mondial pentru acest indicator, în creștere cu 6 puncte procentuale (pp).

Pe plan personal, jumătate dintre respondenți simt că 2025 a fost un an prost pentru ei și familia lor. Argentinienii sunt mai înclinați să susțină acest lucru (67%), ca urmare a schimbărilor politice și economice dramatice din această țară. 53% dintre români consideră că 2025 a fost un an prost la nivel individual și în familie, ceea ce ne situează în categoria țărilor unde atât perspectiva națională, cât și cea personală se situează într-o zonă negativă.

În general, oamenii se simt mult mai bine prin comparație cu 2020, când nu mai puțin de 90% (în medie, la nivel global) spuneau că a fost un an prost pentru țara lor, iar 70% afirmau că a fost un an prost pentru ei personal, potrivit sondajului Ipsos efectuat în primul an al pandemiei.

Cum ar putea fi anul 2026

7 din 10 cetățeni (71% la nivel mondial, 70% în România) sunt optimiști că 2026 va fi mai bun decât 2025. Dintre cele 30 de țări incluse în studiul Ipsos, francezii (41%) sunt cel mai puțin încrezători că anul acesta va fi mai bun.

Între timp, există puține speranțe că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 - doar 29% (atât la nivel global, cât și în România) cred acest lucru.

Jumătate dintre respondenți (49% la nivel global, 48% în România) consideră că economia globală va fi mai puternică în 2026 față de 2025. Într-o perioadă marcată de războiul comercial la nivel mondial al președintelui american Donald Trump, sentimentul economic a scăzut sau a rămas același în 19 din cele 30 de state cuprinse în studiu.

La nivel mondial, optimismul scăzuse la 65% la sfârșitul anului 2022 (un an marcat de inflație, o pandemie globală și războiul din Ucraina) și încă nu și-a revenit complet față de nivelul anterior pandemiei. La fel, credința că economia globală va fi mai puternică scăzuse la 46% în 2022 și rămâne redusă și în acest an.

Pericole posibile la orizont

3 din 10 persoane intervievate (29% în medie, la nivel global) cred că un atac terorist major va avea loc în țara lor în 2026, în timp ce o majoritate redusă (51%) respinge acest scenariu. Românii se numără printre națiunile cel mai puțin înclinate să susțină ipoteza unui atac terorist, cu un nivel de acord de doar 13%.

Siguranța publică locală va fi sau nu mai bună în 2026? Opiniile sunt împărțite: 46% la nivel mondial consideră că zona în care locuiesc va fi mai nesigură în 2026 față de 2025 - un punct de vedere susținut de 38% dintre români.

Trei din cinci respondenți (59%) cred că va exista o manifestație publică la scară largă (de exemplu, protest sau revoltă) în țara lor, pentru a protesta împotriva modului în care este condusă țara. Românii sunt mai înclinați să creadă acest lucru, în proporție de 67%. Comparativ cu 2019, trei dintre țările incluse în grupul G7 - Marea Britanie, Japonia (+11 pp, fiecare) cât și SUA (+10 pp) - au înregistrat o creștere a ponderii celor care cred că vor exista manifestații publice la scară largă. În România, ponderea s-a majorat semnificativ, cu 22 pp.

8 din 10 respondenți (78% pe plan mondial, respectiv 77% în România) se așteaptă ca temperaturile medii globale să crească în 2026, iar în toate cele 30 de țări monitorizate există o majoritate care susține această opinie. În România, proporția s-a redus cu 6 pp, posibil ca urmare a reorientării către îngrijorări cu caracter imediat (de exemplu, de ordin financiar).

7 din 10 respondenți (69% la nivel global, respectiv 70% în România) cred că vor exista mai multe evenimente meteorologice extreme în țara lor în 2026. Atât în România, cât și la nivel internațional, nivelul de acord a scăzut ușor, cu 3 pp.

Speranța că autoritățile vor acționa pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice este relativ stabilă. Aproape jumătate dintre participanții la studiu (48% la nivel mondial, respectiv 46% în România) consideră că guvernul din țara lor va introduce obiective mai stricte pentru reducerea mai rapidă a emisiilor de carbon.

Persistă grija privind locurile de muncă

Aproape jumătate dintre consumatori (48% în medie, la nivel global) sunt de acord că țara lor va fi în recesiune în 2026, în timp ce o treime (33%) nu cred că acest lucru este probabil. Românii, alături de turci și thailandezi, sunt mult mai dispuși să susțină acest scenariu (63%).

Opiniile consumatorilor sunt polarizate cu privire la creșterea venitului disponibil (ceea ce se poate cheltui după plata facturilor şi taxelor) în 2026. Aproape jumătate dintre respondenții la nivel mondial (47%) susțin că acest lucru este probabil, în timp ce 43% nu cred că vor avea mai mulți bani de cheltuit. Prin comparație, doar o treime dintre români (36%) se așteaptă la creșterea venitului disponibil în cursul acestui an, în contextul creșterii taxelor pentru persoanele fizice și liberalizării pieței gazelor naturale.

Două din cinci persoane (39% la nivel mondial, respectiv 40% în România) cred că marile piețe bursiere ale lumii se vor prăbuși în 2026.

Două treimi dintre respondenți (67% pe plan global, respectiv 66% în România) consideră că inteligența artificială (IA) va duce la pierderea multor locuri de muncă noi în țara lor, în creștere ușoară față de valul anterior (+3 pp pentru media globală, respectiv +1 pp în România). Pe de altă parte, doi din cinci (43% la nivel mondial, respectiv 39% în România) cred că IA va duce la crearea multor locuri de muncă noi - o pondere relativ constantă față de valul anterior. În ultimul an, îngrijorarea că IA va indisponibiliza o parte din locurile de muncă a crescut în 23 din 30 de țări.

Consolidarea granițelor, scăderea populației

Per total, trei din cinci persoane (62%) cred că nivelul imigrației în țara lor va crește, în scădere cu 5 pp față de valul anterior al studiului Ipsos. În România, ponderea celor care se așteaptă la creșterea imigrației a ajuns la 71%, cu 3 pp mai jos față de valul precedent. Americanii sunt mai puțin înclinați să creadă acest lucru (29%, în scădere de la 56%) pe fondul amplelor reforme ale imigrației inițiate de președintele Trump.

Deși Trump și-a exprimat dorința de a câștiga un Premiu Nobel pentru Pace, doar 21% dintre cei intervievați pe plan mondial, respectiv 22% dintre români cred că acest lucru este probabil.

Doi din cinci respondenți la nivel mondial (40%) cred că populația țării lor va scădea - o pondere constantă față de cei 41% care au declarat același lucru în valul anterior. Situația este mai categorică în România, unde 74% dintre cei intervievați se așteaptă la scăderea populației – una dintre cele mai mari cifre la nivel mondial și o tendință stabilă față de valul anterior al studiului.

Planuri pentru 2026

O largă majoritate (75% în medie, la nivel global, respectiv 80% în România) intenționează să facă mai multă mișcare în 2026. Femeile din Generația Z (81%) sunt mai înclinate să afirme acest lucru, în timp ce bărbații din generația Baby Boomers (65%) se situează la polul opus.

60% dintre respondenții la nivel global spun că vor acorda mai mult timp aspectului lor fizic în cursul anului 2026. Bărbații și femeile din Gen Z (72%, fiecare) reprezintă segmentele mai înclinate să mizeze pe o transformare la nivelul aspectului, în timp ce bărbații din generația Baby Boomers (36%) se situează la polul opus. În 2026, românii se arată mult mai dispuși să acorde timp aspectului lor (81% - top 5 nivel de acord la nivel mondial și mult mai sus față de restul țărilor din Uniunea Europeană).

82% dintre participanții la studiu intenționează să petreacă mai mult timp cu familia și prietenii în 2026. Românii, alături de cetățenii Indoneziei, se situează printre țările cel mai interesate de acest lucru (91%, fiecare).

4 din 10 respondenți (37%) spun că vor folosi mai puțin rețelele sociale, în timp ce 53% cred că acest lucru este improbabil. Bărbații din generațiile Baby Boomers și Millennials (41%, fiecare) sunt mai înclinați să afirme că vor reduce postările și scroll-ul în cursul anului 2026, spre deosebire de femeile din Generația Z (32%). În România, doar 29% dintre respondenți declară că vor reduce gradul de utilizare a platformelor sociale.

La nivel mondial, trei din cinci persoane (59%) intenționează să urmărească Campionatul Mondial de Fotbal din 2026. Bărbații din Generația Z (71%) sunt mult mai înclinați să urmărească această competiție, în timp ce femeile din generația Baby Boomers (39%) se situează la polul opus. Românii sunt mult mai atrași de acest eveniment sportiv - 72% (locul 6 din cele 30 de țări incluse în studiu), respectiv 79% în rândul bărbaţilor.

2025 a fost un an dificil pentru români, atât la nivel național, cât și în plan personal. Deși se declară optimiști că anul care a început va fi mai bun, românii sunt îngrijorați cu privire la o posibilă recesiune și scăderea populației din țară. Nu se așteaptă la creșterea venitului disponibil, consideră că imigrația va crește și cred că vor exista proteste publice împotriva modului în care este condusă țara. 
Într-un context volatil, conaționalii noștri se retrag în zona de confort - declară că intenționează să petreacă mai mult timp alături de familie și prieteni, sau că vor urmări meciurile din cadrul Campionatului Mondial de Fotbal. Printre rezoluțiile pentru 2026 se numără mai multă mișcare și mai mult timp acordat aspectului personal

declară Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.

*Generația Z (născuţi între 1996-2012), Millennials (născuţi între 1980-1995), Generația X (născuţi între 1966-1979), respectiv Baby Boomers (născuţi între 1945-1965).

Despre studiu

Studiul Ipsos a fost realizat online în 30 de țări, în perioada 24 octombrie - 7 noiembrie 2025, în rândul a 23.642 respondenţi cu vârste cuprinse între 16 - 74 ani. În România au fost intervievați 500 respondenți.

Tarile incluse in studiu: Africa de Sud, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, România, Singapore, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Thailanda, Turcia, Ungaria.

Diferențele faţă de valurile anterioare ale studiului sunt exprimate în mărime absolută, sub forma punctelor procentuale (pp). De exemplu, diferenţa de la 65% la 70% reprezintă o creştere de 5 pp.

Edițiile anterioare ale predicțiilor Ipsos pentru România sunt disponibile aici: