Atitudinea consumatorilor față de un viitor tratat ONU împotriva poluării cu plastic

Adunarea Organizației Națiunilor Unite pentru mediu (UNEA) - organismul decizional suprem în materie de mediu la nivel mondial - s-a angajat ca până în 2024 să elaboreze un tratat internațional care să limiteze poluarea cu plastic. Structura și detaliile acestui tratat nu au fost încă definite. În acest context, Ipsos - în colaborare cu Plastic Free Foundation şi WWF - a desfășurat un studiu în rândul a peste 23.000 de cetățeni din 34 de țări, prin intermediul căruia au fost evaluate gradul de susținere față de elaborarea unui tratat care să creeze reguli globale ca guvernele să pună capăt poluării cu plastic, precum și importanța anumitor măsuri pentru limitarea poluării cu plastic.

Gradul de susținere față de elaborarea unui tratat care să creeze reguli globale împotriva poluării cu plastic înregistrează cele mai ridicate cote în America Latină (77%) și Europa (72%) – spre deosebire de America de Nord (60%). La nivel de țară, cei mai numeroși susținători ai acestei inițiative provin din Peru și Indonezia (81%, fiecare), în timp ce la polul opus regăsim Japonia (48%), Statele Unite (58%), China sau Arabia Saudită (59%, fiecare). 8 din 10 români (78%) sprijină ideea unui tratat anti-poluare cu plastic, ceea ce ne plasează între primele 7 țări dintre cele 34 investigate în studiul Ipsos, la paritate cu Italia sau Spania.

Studiul Ipsos a evaluat și importanța principalelor măsuri ale unui tratat anti-plastic, prin prisma consumatorilor:

• interzicerea materialelor plastice de unică folosință nenecesare
• interzicerea tipurilor de plastic ce nu pot fi reciclate ușor
• responsabilizarea producătorilor și comercianților cu privire la reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor din plastic
• obligativitatea ca toate produsele din plastic noi să conțină plastic reciclat
• obligativitatea etichetării produselor din plastic, astfel încât să fie clar cum pot fi sortate în mod responsabil pentru reutilizare, reciclare sau eliminare

Majoritatea cetățenilor din fiecare țară (în medie, 3 din 4 persoane, la nivel mondial), consideră importantă existența unor reguli globale care să interzică materialele plastice de unică folosință nenecesare. Și în această privință, America Latină (81%) iese în evidență prin nivelul larg de susținere. Mexic înregistrează cel mai ridicat nivel de acord față de importanța unei asemenea măsuri (87%), fiind urmat de Columbia (85%), Peru și respectiv Chile (82%, fiecare). Din nou, Japonia prezintă un grad de sprijin mult mai redus (54%), fiind urmată de Israel (60%), Suedia și SUA (63%, fiecare). 4 din 5 români (78%) declară că o astfel de măsură este importantă – o pondere apropiată de țări precum Spania, Franța sau Polonia.

Per total, 77% dintre consumatorii intervievați cred că este important să existe reguli globale care să interzică tipurile de plastic ce nu pot fi reciclate ușor. America Latină conduce și la acest capitol (84%), urmată la distanță de Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și Africa, respectiv Europa (75%, fiecare). Cel mai ridicat nivel de susținere față de această măsură se înregistrează în Columbia (88%), Peru (87%), Argentina și Mexic (85%, fiecare) – prin contrast față de Japonia (53%), Suedia sau Israel (69%, fiecare). 4 din 5 români (79%) consideră importantă existența unor reguli globale care să interzică tipurile de plastic ce nu pot fi reciclate ușor – o pondere similară fiind înregistrată în Spania.

Majoritatea consumatorilor din fiecare țară consideră că este important ca viitorul tratat ONU să cuprindă reguli globale privind responsabilizarea producătorilor și comercianților cu privire la reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor din plastic. În medie, 78% dintre participanții la studiu au evaluat această măsură ca fiind importantă – în special cetățenii din America Latină (83%). La polul opus se situează locuitorii de pe continentul nord-american (73%) sau cetățenii țărilor din grupul G7, al celor mai puternice economii ale lumii (73%). Africa de Sud și Mexic susțin această măsură într-o proporție ridicată (86%, fiecare), spre deosebire de Japonia (56%) sau Polonia (69%). La nivel european, românii prezintă cel mai mare nivel de acord față de importanța acestei măsuri (82%), fiind urmați îndeaproape de britanici (81%).

În același timp, 3 din 4 consumatori la nivel mondial (76%, în medie), consideră importantă pentru viitorul tratat ONU obligativitatea ca toate produsele din plastic noi să conțină plastic reciclat. Cel mai ridicat nivel de importanță percepută față de această măsură se înregistrează în America Latină (83% - în special în Mexic, 87%); cel mai redus, respectiv în America de Nord (72%) și grupul țărilor G7 (71%). Turcia (81%) și România (80%) sunt țările europene care ies în evidență prin susținerea largă a acestei măsuri. La polul opus regăsim, încă o dată, Japonia (52%) și Suedia (65%).

În medie, 77% dintre consumatorii intervievați la nivel global evaluează ca importantă obligativitatea etichetării produselor din plastic, astfel încât să fie clar cum pot fi sortate în mod responsabil pentru reutilizare, reciclare sau eliminare. Nivelul de importanță percepută față de această măsură este mai ridicat în America Latină (84%; cu precădere, Mexic sau Columbia – 88%, fiecare), în timp ce America de Nord și grupul țărilor G7 se plasează la polul opus (74%, fiecare). Românii manifestă și aici un grad ridicat de susținere (82%), apropiat de valorile înregistrate în Turcia (84%) sau Marea Britanie (81%).

Un alt studiu Ipsos desfășurat în 2022 ne arată că atât românii, cât și cetățenii planetei așteaptă de la guverne și autorități locale să își asume responsabilitatea de a informa și educa populația cu privire la combaterea schimbărilor climatice. În același timp, nu există încă un cadru global comun, care să oblige guvernele să implementeze anumite măsuri împotriva poluării cu plastic. Sigur, Uniunea Europeană are propriile reguli și priorități în acest sens, însă la nivel mondial doar ONU poate impune astfel de limite. În acest context, e salutar faptul că românii se situează printre națiunile europene care percep în cea mai mare măsură importanța unor reguli pentru a pune capăt poluării cu plastic. Această atitudine va trebui însă dovedită și în plan practic, odată cu lansarea sistemului național de returnare-garanție pentru ambalaje

susține Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.

Despre studiu

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în 34 de țări, între 26 august și 7 octombrie 2022, în rândul a 23.029 adulți cu vârste cuprinse între 18 și 74 ani în Statele Unite, Canada, Irlanda, Israel, Malaezia, Africa de Sud și Turcia, 20-74 ani în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia și Singapore și respectiv 16-74 ani în alte 24 de țări (inclusiv România).

Citiți și care sunt cele mai apreciate măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, în România și în lume