Căderea Zidului Berlinului și impactul asupra Europei

La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a prăbușirii comunismului în Europa, 1 din 2 conaționali crede că viața în România s-a înrăutățit. Această cifră ne plasează pe ultimul loc comparativ cu alte foste țări comuniste, la paritate cu Rusia.

Într-o seară din noiembrie 1989, zidul care delimita RDG și RFG a fost luat cu asalt de mii de est-germani care au deschis astfel drumul către reunificare.
Timp de 38 de ani, Zidul Berlinului a constituit nu doar granița fizică dintre cele două republici, cât și granița ideologică dintre capitalism și comunism, linia de demarcație a Cortinei de Fier.
Cum s-a schimbat viața noastră de atunci și până azi? Există țeluri comune între estul și vestul Europei? Cum e privită Germania? Sunt câteva din întrebările la care a încercat să răspundă un studiu Ipsos, desfășurat recent în rândul cetățenilor din 16 țări, proveniți atât din state democratice, cât și din fostul bloc comunist.

Europa a devenit un loc mai sigur ca urmare a căderii Zidului Berlinului și a prăbușirii regimurilor comuniste, sunt de acord 29% dintre respondenții la nivel global. Această opinie este mai pronunțată în rândul cetățenilor din Turcia (45%), Polonia (41%), Marea Britanie (36%) și România (34% la nivel național și respectiv 45% în rândul segmentului tânăr, cu vârsta până în 35 de ani). Concluzia nu e însă valabilă pentru Belgia, Rusia sau Germania, unde peste 40% dintre cei intervievați (în special seniorii de peste 50 de ani) resping această afirmație.
La nivel global, această idee este susținută mai degrabă în rândul bărbaților, tinerilor sub 35 de ani, persoanelor din gospodării cu venit mare sau celor cu educație superioară. 

Ipsos Romania_Berlin Wall 30_Infographic

Evenimentele de la finele anului 1989 au fost reflectate în mod diferit în parcursul fostelor țări comuniste. Polonia, singurul stat din regiune care a acces la statutul de economie dezvoltată, conduce detașat în clasamentul țărilor ai căror cetățeni consideră că viața s-a îmbunătățit atât la nivel național (55%) cât și la nivelul comunităților (50%).
Lucrurile stau cu totul altfel în România:
-52% dintre respondenți dezaprobă ideea că viața s-a schimbat în bine pe plan național (în special persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani, care au prins finalul Epocii de Aur, sau cei proveniți din gospodării cu venit mediu). Această cifră ne plasează pe ultimul loc prin comparație cu alte cinci țări investigate pentru acest capitol, la paritate cu Rusia.
-la nivelul comunităților, 31% dintre românii intervievați consideră că viața s-a îmbunătățit în acest timp - în egală măsură cu locuitorii din Ungaria. În această privință, România devansează atât Germania (27% acord) cât și Rusia (17%).

28% dintre participanții la studiu sunt de părere că Europa de Est și Europa de Vest împărtășesc țeluri comune, mai ales cei din Turcia (44%), Marea Britanie, Polonia (35%, fiecare) și România (34%). Germanii, belgienii și ungurii se regăsesc la polul opus: cel puțin 30% dintre respondenții proveniți din aceste țări dezaprobă ipoteza unei armonizări.
Per total, scepticismul față de existența unor scopuri concordante între Estul și Vestul continentului nostru se manifestă în special în rândul seniorilor (29%), inclusiv în România (33%).

O treime dintre participanții la studiu (30%) consideră că Germania a devenit prea puternică în Europa. Acest punct de vedere predomină în Turcia, Spania (60%, fiecare) sau Italia (54%), în special în rândul publicului cu vârsta peste 50 de ani. Cetățenii din Marea Britanie și Franța au o opinie moderată despre acest subiect, în timp ce jumătate din germani sau olandezi resping această idee.
Aproape 40% dintre români susțin ideea ascensiunii teutone, mai ales cei din segmentul 35+.

Studiul Ipsos – al treilea grup mondial de cercetare de piaţă – s-a desfășurat în perioada septembrie-octombrie 2019 în rândul a 12.005 respondenţi cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani, din 16 ţări (Australia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Suedia, Statele Unite, Turcia, Ungaria). În România au participat 500 de respondenţi. Interviurile au fost realizate online, pe baza panelului Ipsos.