Românii își exprimă nemulțumirea față de sistemul sanitar din țară
3 din 5 persoane la nivel global spun că sistemul lor de sănătate este suprasolicitat. Cu toate acestea, jumătate dintre cei chestionați în cele 34 de țări acoperite de studiul Ipsos descriu calitatea serviciilor medicale din țara lor ca fiind bună sau foarte bună. România se clasează pe ultimele locuri, sistemul sanitar autohton fiind evaluat mult sub media globală, din acest punct de vedere.
Ipsos Global Health Service Monitor este un studiu anual care explorează cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate cu care se confruntă în prezent oamenii din întreaga lume, precum și calitatea serviciilor de sănătate din perspectiva cetățenilor globului.
Sondajul este realizat în rândul a peste 23.000 de adulți din 34 de țări - inclusiv România. În cadrul studiului, termeni precum asistență medicală/ sistem medical se referă la medici generaliști, medici specialiști, spitale, teste pentru diagnostic și medicamente pentru tratarea diferitelor afecțiuni.
Cum este evaluat sistemul de sănătate din România comparativ cu celelalte țări investigate?
În majoritatea țărilor din sondaj, cel puţin jumătate dintre cetățenii intervievați evaluează calitatea sistemului național de sănătate ca fiind "bună/ foarte bună" (scoruri între 50% și 79%). Există însă și țări din Europa Centrală și de Est sau America Latină care descriu sistemul de sănătate ca având o calitate scăzută. Statele unde se înregistrează cele mai slabe evaluări ale sistemului medical (calitate scăzută și foarte scăzută) sunt Ungaria (53%), Polonia (43%) și România (39%), urmate de Peru (35%), Brazilia (31%) și Mexic (31%). La nivel global, 1 din 2 cetățeni consideră că serviciile medicale din țara sa sunt bune sau foarte bune. Evaluările pozitive variază însă destul de mult între țări în funcție de contextul local, observându-se variații de la 79% în Arabia Saudită până la doar 14% în Polonia.
Evaluările obținute în studiu sunt o rezultantă a bugetelor alocate sistemului sanitar din țara respectivă, corelate cu nivelul de trai, așteptările și experiențele cetățenilor, iar scorul mic înregistrat de România nu este o surpriză, din păcate. O analiză recentă a Comisiei Europene arată faptul că, deși în România cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii 10 ani, acestea rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE - atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. În România, scorurile proaste sunt acordate în special de persoanele peste 50 de ani, care de regulă interacționează mai mult cu sistemul sanitar, evaluările acestora fiind mai degrabă bazate pe experiențe reale și mai puțin pe percepții și părerile apropiaților.
afirmă Laura Arpad, Healthcare Lead, Ipsos România.
Care sunt previziunile pentru viitorul serviciilor medicale?
Atunci când cetățenilor globului li se solicită o opinie cu privire la viitor, perspectivele nu sunt în întregime optimiste. O treime (33%) se așteaptă la o îmbunătățire a calității asistenței medicale în următorii ani, iar 20% consideră că aceasta se va înrăutăți. Contrar pesimismului lor actual, oamenii din America Latină sunt mai optimiști cu privire la viitorul lor în raport cu restul lumii. Locuitorii din Columbia (71%), Brazilia (62%) și Peru (59%) cred în îmbunătățirea calității asistenței medicale. Ungaria se menține într-o zonă pesimistă, 45% dintre respondenții din această ţară considerând că se va înrăutăți calitatea asistenței medicale în următorii ani. După Ungaria, țările cele mai pesimiste sunt Franța (43%) și Marea Britanie (39%) care înregistrează scoruri negative puternice în previziunile lor.
Multitudinea studiilor realizate de Ipsos ne-au arătat că românii au tendința să fie optimiști în general și să ofere previziuni mai degrabă pozitive pe diverse subiecte economice, sociale etc., însă de această dată am remarcat faptul că românii au păreri pesimiste, scorurile pozitive privind viitorul asistenței medicale fiind de doar 16% - mult sub media globală. Faptul că românii se află pe ultimele locuri atât în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale curente dar și viitoare este cel mai probabil rezultatul unor experiențe negative repetate, mai ales că datele indică faptul că părerile se înrăutățesc o dată cu vârsta pacienților.
declară reprezentanta Ipsos.
În acest context, în ce măsură au românii încredere că sistemul de sănătate actual le poate oferi cel mai bun tratament?
Una din două persoane la nivel global (53%) are încredere în sistemul național de sănătate, însă variația în funcție de țară este semnificativă - de la 91% în Portugalia până la 10% în Ungaria. România se află pe penultimul loc în acest clasament al încrederii, cu un nivel de acord de doar 24%, în timp ce 46% dintre conaționalii noştri consideră că nu primesc în România cel mai bun tratament.
Evaluarea românilor nu este deloc surprinzătoare având în vedere inegalitățile între țări în ceea ce privește accesul și timpul de acces la tratamente inovatoare. Doar un exemplu în acest sens - în ediția din 2021 a studiul anual Patients W.A.I.T. (Patients Waiting to Access Innovative Therapies), lansat de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), România se menține pe ultimul loc în UE în privința timpului de așteptare a pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație. Media europeană de așteptare este de 511 zile, în timp ce pacienții din România sunt nevoiți să suporte o așteptare de peste 899 de zile din cauza proceselor birocratice și a lipsei unui cadru legislativ coerent.
afirmă reprezentanta Ipsos.
Care sunt actualele provocări ale sistemului sanitar la nivel global și în România?
Există un acord larg cu privire la presiunile asupra capacității sistemului sanitar al fiecărei țări. Trei din cinci respondenţi (61%) la nivel global sunt de acord că sistemul sanitar naţional este suprasolicitat. În România, peste două treimi din populație (69%) consideră că sistemul de sănătate este suprasolicitat - opinie prezentă în special în rândul populației feminine a României (77%).
În legătură cu această stare de spirit, accesul la tratament și timpul lung de așteptare ca urmare a personalului insuficient apar ca principale probleme globale cu care se confruntă sistemele de sănătate. Costul accesării tratamentului reprezintă a treia cea mai presantă problemă la nivel global.
În România, principalele provocări sunt legate de costul de acces la tratament (39% versus 31% media globală) și birocrație (38% versus 25% media globala), urmate de personalul insuficient și timpul de așteptare (35% fiecare - sub media globală de 42%). Costul de acces la tratament este considerat o provocare în special de către femei (45%) și persoanele de peste 50 de ani (49%), în timp ce birocrația este menționată mai degrabă de către bărbați (44%).
Pe lângă aceste probleme, la nivel mondial observăm că lipsa investițiilor în medicina preventivă (22%) și lipsa investițiilor în general (20%) se situează pe locurile următoare, fiind menționate de o persoană din cinci. Îmbătrânirea populației este văzută că o provocare în unele dintre țările asiatice: Japonia (52%), Coreea de Sud (51%) și China (46%).
Datele studiului arată faptul că problematica personalului insuficient a început să crească în importanță în special după 2020 - când a debutat pandemia COVID-19 - și este semnalată în special de țările dezvoltate, în top 5 situându-se Suedia, Franța, Olanda, Belgia, Canada. Omenirea s-a confruntat cu un deficit de cadre medicale și înainte de impactul COVID-19, însă pandemia a accelerat acest trend, din păcate. Astfel, OMS estimează un deficit de aproximativ 15 milioane de lucrători din domeniul sănătății până în 2030. Sunt numeroși factori care contribuie la acest deficit - o populație a globului îmbătrânită având ca rezultat creșterea accelerată a bolilor cronice, numărul mai mic de personal medical nou care să înlocuiască personalul care se pensionează, capacitatea de formare relativ limitată, la care se adaugă epuizarea generată de COVID-19. Fără îndoială, pacienții și populația în general au de pierdut cel mai mult, prin urmare această problematică reprezintă o prioritate pentru liderii din domeniul sănătății.
concluzionează Laura Arpad, Healthcare Lead - Ipsos România.
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 22 iulie - 5 august 2022 în 34 de țări. Eşantionul a inclus un numar total de 23.507 adulți cu vârste cuprinse între 18-74 de ani în Statele Unite, Canada, Malaezia, Africa de Sud și Turcia, 21-74 ani în Indonezia respectiv 16-74 de ani în celelalte 27 de țări (inclusiv România).
Mărimea eşantionului este de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de țară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv de +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%.
