Retrospectiva privind accesarea serviciilor medicale în pandemie

Tendința românilor de a amâna sau a evita vizita la medic a fost acutizată de pandemie

Studiile în domeniul farmaceutic derulate de Ipsos pe parcursul anilor au arătat că românii au în general un comportament mai puțin orientat spre prevenție sau monitorizarea stării de sănătate, în special în lipsa unei afecțiuni cronice sau acute. Acest comportament de 'procrastinare' (‚merg la medic când îmi e chiar rău și nu mi-a trecut de la sine’) este determinat de o slabă educație medicală, în general, dar și de motive financiare sau emoționale (evitarea sentimentului de vulnerabilitate resimțit în contact cu medicii sau cu sistemul sanitar, teama de a nu primi un diagnostic îngrijorător sau dorința de a nu intra în contact cu sistemul public de sănătate - iată câteva exemple).

Accesul limitat sau restricționat la sistemul de sănătate în perioada pandemiei, precum și teama românilor de a nu contracta COVID-19 din clinici și spitale au acutizat și mai mult acest comportament de evitare și amânare a monitorizării sănătății. Astfel, aproape jumătate dintre românii din mediul urban au mers mai puțin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). În paralel, un sfert dintre români (23%) nu și-au făcut deloc analize de sânge, respectiv 29% nu au apelat la investigații, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenție. Datele arată faptul că interesul pentru a merge la medic sau a face analize a fost mai scăzut in rândul bărbaților și al persoanelor cu educație și venituri mai mici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În pandemie, persoanele cu afecțiuni cronice au avut, din păcate, un comportament destul de asemănător cu restul populației urbane, adică aproape jumătate (46%) au apelat mai rar sau deloc la medicul specialist sau la analize la sânge (42%) și mai mult de jumătate (57%) la investigații și ecografii de prevenție. Bolnavii cronici au ținut legătura cu medicul de familie într-o măsură mai mare comparativ cu populația urbană, cel mai probabil pentru a primi rețeta pentru afecțiunea cronică. Cu toate acestea, o treime dintre ei (34%) au mers mai rar sau chiar deloc la medicul de familie.

Impactul acestui comportament evitant al pacienților cronici este deja vizibil în rândul medicilor. Astfel, într-un studiu realizat tot de Ipsos în primăvara lui 2021, 54% dintre medicii de familie și 68% dintre specialiștii intervievați au observat o creștere a numărului de urgențe/ agravarea afecțiunilor pentru pacienții cronici, ceea ce reconfirmă faptul că, din păcate, pacienții cronici sunt victimele colaterale ale pandemiei

afirmă Laura Arpad, Healthcare Lead în cadrul Ipsos România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Descoperiți aici cel mai recent studiu despre vaccinuri realizat de Ipsos în România

Medicina la distanță a reprezentat o soluție, însă într-o proporție moderată și mai degrabă pentru pacienții tineri, pentru părinți și pentru bucureșteni

Mai puțin de o treime dintre românii din mediul urban (31%) au apelat la medicina la distanță, canalele preferate fiind consultațiile prin telefon (20%) sau WhatsApp (12%), scoruri mai mici fiind înregistrate de consultații video prin internet sau prin platformele de telemedicină ale clinicilor (doar 6%).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiul Ipsos a confirmat faptul că la telemedicină au apelat în special persoanele mai tinere, cu vârsta până în 44 ani, în timp ce persoanele peste 55 ani au folosit mai puțin medicina la distanță (20%), apelând la consultații prin telefon.
Un alt factor care a influențat accesul la telemedicină este reprezentat de mărimea localității; astfel, 41% dintre bucureșteni au apelat la medicina la distanță, față de 26% în rândul locuitorilor orașelor sub 50.000 locuitori.
Consultațiile prin telefon și WhatsApp au fost utilizate într-o proporție mai mare de către părinți în perioada pandemiei, comparativ cu persoanele fără copii.

Pandemia a accelarat și extins anumite comportamente care erau mai degrabă nișate înainte de 2020, iar consultațiile la distanță reprezintă unul dintre ele. Datele din acest studiu, dar și discuțiile cu medicii și pacienții ne-au ajutat să înțelegem că telemedicina este deocamdată într-o zona gri în România, pentru că se practică mai mult prin telefon și pe WhatsApp, în funcție de disponibilitatea medicului și mai puțin pe platforme dedicate. Consultațiile la distanță reprezintă o soluție la îndemână în situațiile în care prezența fizică a pacientului nu este obligatorie. Principalele avantaje sunt flexibilitatea și accesul ușor la medic (indiferent de localitate), reducerea traficului/ numărului de pacienți din clinici și spitale, îmbunătățirea calității vieții pacienților cronici prin telemonitorizari, însă există și acest risc de a genera burnout în rândul medicilor care practică ‚medicina hibridă’ (consultații în cabinet și consultații prin telefon, uneori în același timp).
Telemedicina reprezintă o soluție la care medicii și pacienții vor apela și de acum înainte, însă rămâne întrebarea – în ce fel va continua să fie utilizată? Rămâne sau iese din zona gri?

conchide reprezentantul Ipsos.

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 2-6 iulie 2021, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta între 18-60 ani, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1.000 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.